tomitzel

Putini sunt cei care ma inteleg si putini vor fi cei care o sa ma inteleaga. Dar in ultimul timp si cei care au ramas, practic, au plecat. E curios cum prietenii ma stiu ca un tip optimist, intotdeauna calm, iar familia ma priveste ca un tip nevrotic, nemultumit, vesnic neinteles. Bias for the win!

In seara asta am inteles ceea ce nu vreau sa fiu, persoana care o detest, cu care nu m-as impaca vesnic. Poate inca nu stiu ce vreau de la mine, cum sa-mi conturez personalitatea, dar in fiecare zi, bucata cu bucata, strang cateceva din mine. Nu vreau sa fiu underfucker-ul sau flower power man daca ma intelegi. Nu vreau sa fiu omul extremelor, ci echilibrul din fiecare. Vreau sa fiu un pic din fiecare, inteligenta prietenului mai matur, copilaria prietenei cu camera plina de plus, analiza colegei de munca, bunatatea colegului de camera #1, crezul puternic in ceva al colegului de camera #2, optimismul mamei mele, naivitatea lu’ tata, hiperactivitatea prietenei cu Matiz, rabdarea celui batran, simtul umorului studentului la medicina si alte calitati furate de la prietenii din jurul meu.
Citeste mai departe …

In unele sfarsite de saptamana merg acasa la Copsa Mica si cu ocazia asta am acces la televizor. La camin in Sibiu nu am TV, dar sa nu credeti pentru o clipa ca-i duc lipsa, pentru ca in fiecare sambata seara ma crucesc ce vad la TV.

Dar sa revin la Realitatea TV. Aflu ca o tanara mama a murit in spital, dupa ce era de cateva zile in coma, moment prielnic pentru Realitatea TV de a declansa valul de prostie sublima, moartea prin epuizare la locul de munca. Lucru care vor sa-l bage in mintile inca inchise (ca sa nu zic tampite) ale oamenilor, chipurile angajatorii vor sa ne omoare prin munca. Ideea e perfecta in Romania, tara in care taiatul frunzelor la caini e sport national. Citeste mai departe …

Nu am chef astazi, maine si poimaine.
Nu e nimic de facut.
Nu e nimic de invatat.
Nu e nimic pe cer.
Nu e nimic in ochii tai.

Cam peste o saptamana o sa renunt la ID-ul de Yahoo messenger si o sa trec pe Google Talk. Motivul e suportul slab al Yahoo pentru utilizatorii de Linux, protocoalele pentru Pidgin suck. Un alt motiv e pierderea de vreme cu mesajele mass de la prea multii utilizatori din lista mea de contacte. Cei de pe Gtalk sunt persoane cu care chiar vorbesc

Zilele astea o sa termin o de facut o tema personalizata de mine pentru blog, sper sa-mi iese ce vreau. Pana atunci, o vacanta usoara!

Vineri seara e HoN night pentru baietii din SbLUG, adica seara in care jucam pana’n zori de zi Heroes of Newerth, un fel de Dota pentru cunoscatori. Dar tot vineri am mancat pentru a 2 a oara in viata mea sushi, prima oara a fost prin 2006 in San Francisco intr-un restaurant. Citeste mai departe …

UPDATE:
Locatie: Haller Cafe (Piata Mare)
Ora: 19:00
Timpul trece si eu ma simt tot mai “batran” pe zi ce trece. Va anunt cu bucurie in suflet ca acum o saptamana, Sibiu Linux User Group, asociatie non-profit in devenire, a implinit 2 ani frumosi pe data de 2 februarie. Pentru a marca acest eveniment, am ales sa ne intalnim cum facem noi de obicei si sa invitam pe oricine vrea sa ni se alature (13 februarie, locatia in curand), sa afle mai multe despre SbLUG sau pur si simplu sa caste gura la noi Citeste mai departe …

Impreuna cu un prieten, am pornit un proiect care speram sa prinda si sa ne aduca niste clienti noi. Rent Me e proiectul in care calitatile a 3 persoane vor fi inchiriate celui care plateste.
Ce oferim:

• 24/7 contact cu noi (mobil sau fix)
• mesagerie instanta sau VoIP (Skype, YM, GTalk etc.)
• email
• una bucata sysadmin briliant
• una bucata web developer
• una bucata programator

Mai multe detalii pe www.rentsysadmin.com.

Toate studiile facute arata ca nivelul de stres la locul de munca e intr-o continua crestere, indiferent de postul pe care-l ocupi, de la femeia de serviciu la directorul regional. Stresul a devenit o componenta a oricarui job si ce am descoperit de curand e ca nivelul de stres pe care un angajat il arata angajatorului e asociat cu nivelul de implicare al angajatului. Ok, total gresit si tampit pe deasupra. Parerea mea. Eu sunt o persoana care abordez probleme cu calm, chiar daca uneori pare sa nu existe solutii la problema cu care ma confrunt, dar se pare ca tocmai aceasta atitudine e confundata cu indiferenta. Ciudat. Foarte ciudat.
A te stresa pentru un job e la fel de daunator ca un pachet de tigari pe zi, te toaca si te omoara in fiecare zi, cate putin. Fiecare minut din viata noastra trebuie evaluat, fiecare neuron ars degeaba trebuie recuperat si egoismul individual trebuie apreciat pentru ca acesta te va ajuta sa supravietuiesti (vorbind locuri de munca).
Experienta mea in domeniul muncii e minimala, dar atat cat am dobandit mi-am dat seama, uimitor, ca face parte din viata, adica munca innobileaza omul, not always ma’ friend, not always.
Imi place ceea ce fac, dar in conditiile mele. Over & out.