În săgeata mea albastră
După 3 săptămâni de hoinărit prin Sibiu a venit timpul să merg acasă (a.k.a am rămas fără mâncare). Pentru cei care încă nu ştiu, în cartea mea de identitate scrie Copşa Mică.
Strategic am ales vineri ora 19:18, tren personal, ruta Sibiu – Copşa Mică pentru că atunci scumpul nostru CFR din Sibiu, ne pune la dispoziţie Săgeata Albastră. Nu ştiu cum sunteţi voi, când păşesc în acel tren, parcă sunt mai aproape de Occident. Da ştiu, e doar un miraj sau vis din care mă trezeşte vecinul de banchetă cu Guţă la maxim pe telefonul mobil luat în rate.
Dacă ai fi făcut 4 ani ca mine naveta pe un tren personal la 6 dimineaţa cred că ai fi atent la scaunul pe care stai, faptul că ai căldură destulă, mirosul e unul normal, uşi care chiar se deschid (al naibii, şi de unele singure!), înconjurat de sticlă (nu cioburi ca dincolo), muzică oldies şi poate cireaşa de pe tort, ora şi destinaţia finală afişate la discreţie.
Acuma am şi eu un vis măreţ aşa. Într-o zi să apuc şi eu să călătoresc la Business Exclusiv, să văd şi eu cum arată o însoţitoare de bord de tren şi să mă dau pe net direct de pe scaunul CFR. E amuzant cum CFR vrea să fie în rând cu toată Europa, în loc să uniformizeze puţin trenurile sale şi să nu mai treacă dintr-o extremă în alta. Cam aşa arată Business Exclusiv la CFR:
Mâine plec înapoi în Sibiu şi ştiu că o să am parte de tren cu etaj, păcat doar că e de prin anii ’80 şi nu cel din videoclipul lui Morandi.
Foto: freeblog.hu



