tomitzel

Parcă retrăiam clipele celor de pe Titanic. Imensa construcţie strălucea sub soarele Atlanticului mai sfidător ca niciodată. Pe punte doamnele citeau ultimul număr din Vogue sau se îndreptau spre anorexia bine meritată, comparându-şi siluetele.

Madonna

“Madonna“, vasul pe care ne aflam, făcea parte din ultima generaţie de vase de croazieră. Era un oraş plutitor şi mirositor. Puţea a kitch, a ciobani deveniţi peste noapte magnaţi, a curve devenite doamne sau pur şi simplu a ipocrizie calitatea I . Cluburi, bordele de lux, restaurante, apartamente, salonuri de frumuseţe, toate aliniate la dorinţele celor care învârteau banul.

Două săptămâni trecură de când am părăsit ţara pentru a o satisface pe Miha din toate punctele de vedere. Baluri mascate, cine, poker, jocuri puerile cu implicaţii sexuale, la toate martor. La toate răbdător, sfidător şi fals doar pentru ca Miha să nu aibă nici o satifsfacţie. Aşteptam prea mult să mă întorc înapoi. Să termin ce am început.

Era una din acele zile calme pe mare, linişte plăcută pe punte, prea dimineaţă probabil pentru doamnele epuizate in cluburile vasului. Aici îmi plăcea să pierd timpul alături de singurătatea mea, cu ochii închişi, întins pe punte şi braţele deschise încercând să îmbrăţişez cerul. Să mă conectez cu cerul şi să dispar în infinitatea albastră care-mi dădea speranţă.

... simt cum buzele îmi sunt sărutate

Dintr-o dată simt cum buzele îmi sunt sărutate. Sărut cald, prea cunoscut, şi totuşi străin şi diferit de plăcut. Pentru o clipă las totul deoparte, planurile, chipul diabolic al celei care mi-a devenit dominatrix şi savurez momentul ameţitor, când dintr-odată aud strigătul asurzitor al lui Mihai:

- Remus Constantin Vladislav ! Fă bine lasă-mi bărbatul în pace!

Nu-mi venea să cred, era într-adevăr Remus, concurenţa acerbă a lui Miha când venea vorba de afaceri, dar şi bisexualul labil care reuşea mereu să o înfurieze pe Miha prin cele mai originale moduri. Remus era bărbatul care obţinea ce vroia, bisexual declarat, membru de onoare in Consiliul Naţional de Etica, dar si preşedintele celei mai mari comunităţi LGBT. Titluri care i-au adus scandaluri media ani la rând, doar pentru a dovedi că pentru Remus Vladislav nu există limite. Că moralul nu trebuie pus în legătură cu orientarea sexuală. Era burlacul #1 pentru toate tabloidele si pentru toate gusturile.

- Stai liniştită, că faci riduri şi botox-ul s-a scumpit. Vino Andrei, avem atâtea de povestit!

Mă trase după el în interiorul unui hol imens, având grijă să închidă după el uşa. Am vrut să scot un sunet, dar eram încă înmărmurit, nu din cauza sărutului (nu era prima oară când se întâmpla), ci prezenţa lui Remus trezea întotdeauna sentimente îngropate cu mult timp în urmă.

- Nu mai fii pampălău şi hai odată!, îl smucise Alina nerăbdătoare
- Dar dacă ne prinde dna. Florescu, am pus-o!

Alina îi vârâse limba cu o pofta nemaipomenită, iar Geo se lăsase dus ca şi cuprins de o vrajă invizibilă. Au ajuns în biblioteca. Cei doi intrară sărutânduse sălbatic pierzând câte o haină până la canapeaua din mijlocul încăperii.

- Stai uşor…, parcă implora Geo.

Însă nu primi niciun răpuns. Alina ştia ce face, fusese “meseria” ei de 2 ani de zile la unul din bordelele din provincie. Din prima zi când a intrat în casa Nedelcu, ca şi menajeră, fusese preferata lui Miha. În zilele ploioase, Miha obişnuia să o cheme în bibliotecă unde bârfeau necontenit. Era împotriva principiilor ei de “doamnă”, dar niciodata nu recunoştea că ar fi stat măcar de vorbă cu Alina.

Cei doi ajung pe canapea aproape goi. Alina avea 35 de ani, însă un corp de invidiat chiar şi de fetele de 20 de ani. Era fată de ţigani de “mătase”. Doar câteva urme de vânătăi stricau perfecţiunea pielii, care erau martori ale experienţelor trăite cu bărbaţii plătitori de plăceri ieftine. Sânii bine definiţi, braţele modelate perfect şi mirosul parfumului “împrumutat” de la Miha îl ameţeau pe Geo, care avea să devină bărbat.
Neîndemânatic la început, dar condus de Alina, Geo prinse curaj. Corpurile lor se frecau acum de parcă doreau să devină unul. Novicele se simţea centrul universului, toate lucrurile parcă gravitau acum în jurul lui, iar singurul lucru ce-i putea atrage atenţia, era această zeiţă a plăcerii.
Un gemăt scurt îl speriase pe Geo care instinctual îi pusese mâna la gură şi continuară dansul lor trupesc. Într-o tăcere apăsătoare şi printr-un zâmbet diabolic, Geo devenise bărbat.

- Ce zici de Caraibe?
- Nu, nu şi nu Miha, ţi-am spus nu vreau să plec nicăieri!
- Haide, e un an de căsnicie, doar nu crezi că voi rămâne aici în oraş. Vrei să râdă fetele de mine. În nici un caz, mâine plecăm.
- Nu te mai prefă. Şti bine că mi-e scârbă de tine.
- Iubire, ştiu asta, dar nu-mi dă nimic o mai mare satisfacţie decât să te văd aşa. Eşti bărbatul meu şi joci cum spun eu.

Feţe

Miha părăsise camera. Era unul din acele momente în care vroiam să o lovesc. Dar nu puteam. Pentru Gabi, pentru principiile mele nu o să o fac. O repetam mereu, însă nu ştiam cât o să mai rezist.
Doar planul meu perfect mă făcea să continuu, un plic cel ţineam mereu cu mine.

Era deja ora 19. Întotdeauna inima începea să-mi bată puternic. Eram cuprins de teamă de fiecare dată când suna telefonul. Mă temeam că Miha ar putea fi la celălalt capăt al telefonului şi să spună, “Jocul s-a terminat! A murit.”.
Însă mă calmam instantaneu când îi auzeam vocea. Telefonul sună.

- Alo, spun emoţionat.
- Hey…
- Mă bucur să te aud încă o dată, în timp ce gorilele lui Miha notau fiecare cuvânt.
- Cum a fost astăzi?
- Foarte bine să şti, doar că am auzit că vine o furtună şi avem nişte păsări care încă nu au plecat din cuib. Dar ştiu că totul va fi bine, rosteam emoţionat.
- Înţeleg, să şti că aici vremea devine parcă tot mai rea. Eu zic să te grăbeşti cu păsările acelea.

Iar discuţia continuă timp de cele 55 de minute rămase. Era un joc nebun de care aveam de gând să scap, chiar dacă asta însemna să bat palma cu diavolul.

Ai ratat un episod? Nici o problema, le gasesti AICI pe toate!
Voturile merg AICI.