tomitzel

Ziua începuse bine, ştiam că astăzi noii membrii recrutaţi şi selectaţi urmau să intre în universul AIESEC cu prilejul primului lor LCM (o sedinţă locală, pentru outsideri). M-am hotărât să chiulesc astăzi de la şcoală şi să trăiesc şi eu primul LCM al unui membru, având în vedere că eu nu am participat la primul meu LCM.

Am ajuns mai devreme cu o oră, toată lumea se pregătea pe ultima sută de metrii pentru noii oameni. Prezentări power point erau pregătit, scaunele amplasate strategic, totul era pregătit ca spectacolul să înceapă. Cu câteva minute înainte apare şi primul membru nou, timid, cu neîncredere în paşii săi. Îmi era cunoscut acel mers, nu demult i-am urmat aceiaşi paşi.

În următoarele 10 minute sala se umpluse de studenţii din întreaga Universitate Lucian Blaga, începând cu Marketing şi terminând cu Teologia. Ei sunt viitorul AIESEC Sibiu, care vor afla secretul acestei organizaţii longevive de studenţi. Vor duce mai departe tradiţiile locale, dar şi internaţionale şi cu puţin efort vor duce AIESEC Sibiu pe noi culmi, cu proiecte noi nouţe.

Deschiderea e făcută ca în fiecare an de preşedintele localului, urmată de o prezentare a conducerii AIESEC Sibiu. Prezentarea individuală e momentul cel mai plăcut, fiecare dintre noi se prezintă în compania unei sticle de vin, împărtăşesc informaţii personale sau poate mai mult.

Noii veniţi sunt grupaţi în echipe şi conduşi de câte un lider timp de câteva zile, apoi vor porni în prima lor conferinţă regională împreună cu alte locale AIESEC din ţară.

Şi asta e doar o introducere în lumea AIESEC ….

E perioada aia a anului când învăţăm mai mult decât tot anul. Se întâmplă de 2 ori pe an, însă adesea, de la caz la caz de chiar 3,4,5 … n ori pe an dacă e nevoie. Vorba aia, suntem oameni şi unul mai prost diferit decât altul.

Sesiunea asta mă indispune. Când te adaptezi mai bine la comoditatea studenţiei, hop te împunge câte o sesiune, cu profesori mult prea bătrâni exigenţi şi parcă născuţi ca Benjamin Button, fără adolecenţă, fără femei şi fără come alcoolice.

La noi nu se copiază

Ştiu că avem un an să învăţăm, să acumelezi pe parcurs şi în sesiune doar să râzi de colegii mai puţin norocoşi. Dar asta e teorie pură. Când o să mai fi student? Atunci când muierea te aşteaptă acasă cu mucosul de fi’tu şi te bate la cap la ce-ţi mai trebuie o şcoală că şi aşa eşti prea prost.

Un profesor spunea că “student” vine de la “a studia“, perfect de acord. Studenţia e perioada când studiezi. Te cunoşti pe tine, afli ce om vrei să fi, te culci interacţionezi cu o grămadă de persoane, poate mai înveţi ceva util şi îţi pui bazele unei cariere profesionale. E perioada decisivă dacă o să urmezi o carieră în juştiţie sau în taximetrie. Studenţii, pe lângă presupuse fiinţe “studitoare”, mai sunt şi supravieţuitori. Adaptarea la cofeină, privarea de somn şi BTS-urile sunt doar unele dintre probleme pe care trebuie să le parcurgă. Lipsa acută a banilor şi nenumăratele joburi ne desparte de generaţia de aur bullshit, care poate avea mai puţin şi era mulţumită, însă noi avem mai mult şi vrem mai mult.

La noi la facultate sunt studenţi de toate tipurile. Cei care ştiu ce vor şi încotro au pornit. Cei care merg pe drumul clasic, că aşa a zis mama că e bine şi cei care plutesc şi supravieţuiesc. Dacă mă întrebaţi pe mine unde mă încadrez, nu stiu. Poate la început eram prima categorie, însă cu timpul am găsit alte preocupări şi alte provocări. Acum plutesc.

Sursa Foto: Photobucket

Uite ca de o saptamana o duc tot mai rau si nu stiam de ce. Ba ca e raceala, ca si asa toata lumea o are mai nou, ba ca e stresul de pretutindeni, azi am realizat si eu defapt ca e vorba de o mica (si trecatoare sa speram) depresie. Se zice ca esti pe jumatate vindecat atunci cand sti care e motivul depresiei prin care treci. Se pare ca mai am cale lunga pana la vindecare Oricum, ca de obicei depresia isi face prezenta la momentul oportun, cand am partial (luni, adica maine), cand la munca am si mai multa munca (evident) si pe plan sentimental o duc…. ah da nu o duc deloc pentru ca e zero barat

Ce e fain in perioada asta e ca te apuci sa nu mai mergi la scoala (chiar sari si peste laboratoare), nu-ti mai pasa de nimic si nimeni, te doare in cur per general. Poate am nevoie de o curva, dar Eva e prea departe la Bucuresti si in ultima vreme mi-am dat seama ca sunt si zgarcit, damn it!

Partenerul meu de, atentie, depresie, era o perioada lae , dar vad ca o duce mai bine acuma, asa ca fac si eu ce face un prieten adevarat il invidiez (mai ales ca si-a luat Intel Quad-Core, damn you!).

Am fost la Copsa weekend-ul asta, asa ca oficial asta e motivul pentru care nu am invatat pentru partial, da si acolo nimic de vazut. Da da copsenilor de pretutindeni am vazut ca au pus flori si sclipici si tulai ce oras fain avem, dar tot o sa murim pana la urma, so fuck it. Pe tren inapoi spre Sibiu aglomeratie mare, studenti per metru patrat ce sa-i faci. Eu intre 2 babe care barfeau cum la unu i-a crapat costiugul cand am pus pamant si vai rusine mare. Baba mai dreapta asa, se lauda ca ea strange bani sa-si i-a cu 20 de mil sa nu se faca mama de rusine. Acuma inteleg pentru ce sunt pensiile private.

Noah ma bag inapoi la muzica de taiat vene, bag si un Red Bull ca poate cine stie cum vine cheful de invatat sa nu ma ia mai intai cheful de somn. Ca sa termin intr-o nota pozitiva am visat ca am lasat pe una gravida, sa ma bucur?

Pentru unii e anul terminal, pentru altii inca un an universitar. Cel din urma e si cazul meu. Sunt la Inginerie, Calculatoare si saptamana a inceput puternic cu cursurile, pentru care de anul acesta se cere o prezenta la cursuri de 50% / curs.

In conditiile in care multi studenti au joburi, sunt curios cat se va respecta. Un prieten transferat din Cluj Napoca imi zicea ca si la ei era la fel, insa atat de mult  nu se respecta incat toata lumea uitase de regula. Curios este faptul ca aceasta modificare a fost adusa nu de profi cum s-ar crede, ci de catre studentii cu prea mult timp si prea multa invidie. Deh, sa moara si vecinu’.

Din fericire am reusit sa-mi organizez timpul astfel incat sa pot merge la toate cursurile si la 20 ore de job per saptamana. E foarte important sa ai un job flexibil in timpul studentiei, pentru ca o sa ai nevoie de flexibilitate mai devreme sau mai tarziu, insa un job flexibil de cele mai multe ori inseamna un job mai slab platit.

Printre cursurile care s-au remarcat pozitiv, sunt “Limbaje si Compilatoare” si “Inginerie software”, cu toate ca profii au un entuziasm direct proportional cu talentul fetelor de la Indiggo. Apropo, cat s-au straduit ele, si au ajuns pe podium, locul 3 la cea mai penibila prestatie din cadrul competitie.

Sursa Foto: flickr.com

E perioada aceea a anului cand bobocii de universitate isi fac aparitia, iar fiecare organizatie respectata se straduieste sa aleaga dintre cele mai bune exemplare pentru comunitatea sa.

La fel face si AIESEC Sibiu, ca-n fiecare toamna, recrutam noi membri pentru una dintre cele mai mari organizatii de studenti din intreaga lume, cu numar impresionat de reprezentanti in mai bine de 800 de universitati.

De ce sa aplici ? Simplu pentru ca a fi voluntar conteaza, conteaza pentru cariera, pentru dezvoltarea ta personala, dar si pur si simplu sa experimentezi “the AIESEC way”. Iar una dintre principalele avantaje (si multele!) AIESEC este ca poti pleca in exchange (stagii de practica) in orice tara doresti, prezenta AIESEC fiind in peste 90 de tari.

Exchange!

Pentru mai multe detalii intrati pe AIESEC Sibiu, unde gasiti si un formular online pentru a aplica, urmand ca mai apoi sa fiti contactat pentru un interviu. Ce interviu? Ca orice organizatie mare, fiecare student doritor va trece printr-un interviu ca apoi sa se bucure de toate avantajele oferite de AIESEC.

Fii boboc AIESEC toamna asta!

Sursa Foto: flickr.com

Hello Sibiu!

În sfârşit începe noul an şcolar, de abia aştept! Azi am mers după contractul de cazare pentru cămin şi ca de obicei dezorganizare. Dacă intri pe pagina universităţii afli că contractele şi cazările se fac în perioada 27 – 28 septembrie aşa că eu stăteam azi liniştit la servici. Până când mă sună unul din colegii de cameră să-mi spună să merg după contract ca de alaltăieri au început să împartă contractele.

Copsa Mica prinde viata!

Apăi învoieşte-te, fuga la facultate, că era spre sfârşitul programului, şi stai acolo până are chef să-ţi dea foicica ce-ţi dă un acoperiş. Mişcare ciudată din partea universităţii care spune că  a făcut asta pentru a nu se crea cozi, cu toţi ştim că secretarele de la universitate urăsc asta, dar nu au afişat nicăieri acest amănunt.

În fine, am cămin, am cameră şi aproximativ aceiaşi colegi de cameră, aşa că lucrurile merg foarte bine.

Mâine dimineaţă o să fie ca la nebuni. Stai la coadă, ia număr care oricum nu o să se respecte şi într-un final fuga în locşorul tău, ăla de te face să te crezi independent.

Oraşul meu de suflet, Copsa Mica evident, o să-şi continue renovările fără mine, oricum oraşul arată tot mai bine în fiecare zi, iar cei care nu cred îi invit să viziteze Copsa Mica!

Sursa Foto: copsa-mica.org